| Romanţetă VIII |
| Antologie Torna Fratre - Eduard Toader |
|
Trece prin mine o seară din aia
Cu mâinile uscate de-atâta frig
De-atâta dorinţă de-a fi curat;
şi toată căldura electrică îmi face odaia
aşa de rece.
Stau înconjurat de locuri
de amintiri ce nu-mi aparţin,
degeaba.
Mă mint că eşti pe undeva
Pe aici
Şi ai dat drumul la radio
Ca să mai îndulceşti aerul.
Mi-e aşa de aproape
privirea ta înspre mai ştii tu ce..
Mi-e aşa de uşor
să te simt înspre departe de mine.
Mi-e atât de lipsă
umărul şi adierea ta. |
Comments
Oricum poetul " cu mainile uscate de - atata frig" se agata duios de tot acest decor casnic, intim si frivol, in care prezenta iubitei este si nu este, un loc in care propriile-i amintiri se ascund, estompandu-se in uitare : " Stau inconjurat de locuri, de amintiri ce nu-mi apartin..."
Sentimentul unei iluzii deziluzionante pluteste prin aerul ce se vrea " indulcit " , iar senzatia de gol spatial si sufletesc este predominanta .
RSS feed for comments to this post.