FL: Nu ştiu sigur cum e cu smoala. Termenul ebraic folosit în Geneza 6 (KUPR / KO-fer כפר) este redat de cele mai bune lexicoane ca SMOALĂ (sau catran, bitum etc.). Dar ceea ce atrage atenţia este că numai aici în Geneza este numită astfel smoala. În toate celelalte locuri, KO-pher are sensul de: măliniţă (henna, un arbust), cipres; sat; preţ de răscumpărare, iar smoala se numeşte ZAPT / ZE-fet ( זפת Ex 2; Is 34) sau  HIMAR / hey-MAR (חמר Gn 11; Gn 14), care poate fi şi asfaltit. Termenul din Geneza 6 apare şi în alte limbi surori (arabă, asiro-babiloniană, aramaică) cu sensul de smoală. Se pare însă că autorul a folosit aici acest termen pentru efecte poetice, deoarece lui Noe i se spune că arca trebuie făcută din lemn de GUPR (GO-fer גפר şi va fi „kopher-ită” cu KUPR (KO-pher כפר). Având în vedere originile îndepărtate ale acestei naraţiuni (pentru credincioşi, desigur), nu este exclus ca termenul să fi denumit iniţial un soi de răşină. Dar nici nu trebuie să evităm sensul de „smoală", deoarece se ştie astăzi că ţiţeiul şi produsele similare pot avea şi origine anorganică. 

Probabil autorul foloseşte în mod intenţionat aici termenul KUPR (KO-pher) care înseamnă şi „preţ de răscumpărare”, aşa cum pentru coşuleţul de papirus în care a fost salvat Moise se foloseşte acelaşi termen ca pentru arcă (te-BHA תבה), un cuvânt egiptean utilizat doar în aceste cazuri. Transpare astfel intenţia autorului de a compara cele două evenimente salvatoare, ceea ce eu cred că trebuie să aibă motivaţie autobiografică.

(Termenii ebraici din paranteză reprezintă pronunţia ebraică actuală, valabilă de două mii de ani încoace).