Mulţumesc TJ
Văd că ai cunoştinţe bune în domeniu. Nu sunt de acord cu anumite doctrine fundamentale catare, dar când ortodoxia romano-catolică i-a tratat cu atâta nedreptate şi cruzime pe nişte oameni care erau cel puţin buni cetăţeni şi buni meseriaşi, nu am nici o ezitare cu privire la echipa cu care trebuie să ţin. Am ferma convingere că vorbele inchizitorului care a spus: "Ucideţi-i pe toţi! Dumnezeu Şi-i va alege pe-ai Lui!" va vedea împlinindu-se aceste cuvinte. DUmnezeu va găsi mai mulţi de-ai Lui printre aceşti oameni care au avut unele înţelegeri imperfecte sau greşite, dar le-au urmat cu sinceritate până la moarte, în timp ce odioşii persecutori vor vedea cu ochii lor împărăţia, numai ca să vadă ce au pierdut, înainte de a fi puşi şi ei la frigare, aşa cum au făcut „ereticilor".

Dualismul ca teologie a fost "varful de lance" al miscarii gnostice. Imprumutat din Persia, a fost "increstinat" de invatatorii gnostici in mai multe variante. Una dintre variantele cele mai raspandite a fost varianta marcionita, expusa de un anume siriac pe nume Coerdon, de la care a invatat Marcion din Sinope.

Există legături între marcioniți, mahihei, paulicieni,bogo mili, catari, albigenzi. Dar nu este vorba despre o identitate și unitate bisericească. Aceasta a fost o mișcare foarte extinsă în timp și spațiu și fără o organizare unitară, astfel încât s-au dezvoltat în ea diverse orientări, unele mai aproape de Evanghelie, altele mai eretice.
Cred că erau printre ei și unii fanatici, dar în general erau oameni pașnici dacă nu erau provocați. Biserica și statul i-au tratat însă cu foc și sabie din cauza influenței lor, nu din cauză că erau periculoși. În mod inevitabil, orice mișcare de opoziție, când se radicalizează, se împarte în pacifiști și belicoși. Avem un bun exemplu în anabaptism, în creștinismul de pe la anii 300 și în alte cazuri.

Se spune ca Catharii au fost o ramificatie a bogumililor, de la care s-au desprins, pe motive ideologice. Jokai Mor a scris o carte despre bogumili, unde a prezentat obiceiurile lor.